Despre-Sarcina.eu

Archive for the ‘Alaptarea’ Category

Nu este un termen fix pentru cand poate fi facuta intarcarea, insa este indicat ca alaptarea sa se faca cat mai mult timp. O.M.S. ( Organizatia Mondiala a Sanatatii ) recomanda mentinerea alaptarii cat mai mult, fiind practice singura modalitate pentru o dezvoltare normal a bebelusului si pentru evitarea imbolnavirilor. Ideal ar fi ca orice mama sa alapteze macar 3 luni, daca nu este posibil sa faca acest lucru 6-9 luni.

Sunt cativa factori care duc la intarcare: mama nu mai are lapte suficient ori bebelusul nu mai vrea/poate sa suga din diverse motive. Exista, din pacate, si situatiile in care, din motive financiare, mama este nevoita sa renunte la a mai sta acasa si sa-si reinceapa serviciul. In oricare dintre situatii trebuie sa se stie ca sunt sugari care renunta destul de repede la san, mai ales daca constat ca mama nu mai are lapte sufficient, altii insa renunta mai greu, si sug viguros chiar daca sanul are putin lapte.

Intarcarea trebuie facuta treptat, in decursul a catorva saptamani. Mama ii va pregati sugarului 2/3 lapte de vaca (sau lapte formula) si 1/3 mucilagiu de orez, obisnuindu-l astfel treptat cu biberonul. In prima zi , la una din mese, i se va da sugarului 50 ml din cantitatea preparata; in zilele urmatoare aceasta cantitate va fi crescuta cu alte 50 ml, pana cand se va inlocui complet suptul de la ora respectiva. Din momentul in care aceasta masa este inlocuita cu biberonul, se trece la inlocuirea celei de-a doua mese. Atentie! Daca apar varsaturile sau diareea se scade cantitatea data cu biberobul sau se renunta temporar la intarcare.

Primii pasi in alimentatia artificiala

Diversificarea alimentatiei se poate face incepand de la varsta de 3-4 luni, pentru ca din acest moment sugarul poate digera. Prima masa de acest gen implica multa rabdare din partea mamei, mai ales ca este ceva noua si pentru ea, si pentru bebelus. Sugarul trebuie sa se obisnuiasca atat cu gustul noului aliment, cat si cu lingurita.

Alimentul se da incet si cu multa rabdare. Obisnuit cu subtul, sugarul va da la inceput alimentul respectiv afara din gurita cu limba, iar acest lucru il va face de multe ori pana cand se va invata ca trebuie sa sa il duca de la varful limbii catre baza ei, si sa il inghita. Este foarte important ca in aceste momente mama sa nu isi piarda rabdarea si sa inteleaga ca, prin repetarea acestei tehnici, sugarul se va obisnui in cele din urma sa manance din lingurita.

Primul preparat care i se va da trebuie pregatit cu grija, in functie de varsta, si de capacitatea lui de a mesteca sau inghiti. Indicat este un mar ras si amestecat cu sucul care se scurge din acesta, si care se va da pentru inceput ca un adaus la masa de lapte de la ora 10.00. Se incepe cu o lingurita si se creste treptat cantitatea la 6-7 lingurite. Merele trebuie alese cu mare grija, sa fie de buna calitate, bine coapte, cu aciditate redusa, fara zone stricate sau lovite. Se mai pot da si banane, care la fel trebuie alese cu mare grija. Pulpa de banana se farama pana se formeaza o pasta omogena care se dilueaza la inceput cu ceai de plante neindulcit pentru a fi mai usor de mestecat si inghitit. In afara de mere si banane se mai pot da si morcovi, piersici, caise, afine, coacaze sau fragi, in functie de toleranta bebelusului.

Adaugarea unui nou fruct se face tot treptat, si timp de 4-5 zile se va da acelasi fruct. Daca bebelusul il accepta atunci acest fruct poate fi dat in combinatie si cu altele . Atentie! Nu se vor da bebelusului prune sau cirese, pentru ca acestea pot da dureri abdominale si diaree. Mare atentie si la pere, struguri sau capsuni, pentru ca si acestea pot da diaree sau urticarie.

Cand si cum se adauga legumele si zarzavaturile?

Dupa ce bebelusul s-a obisnuit cu fructele si le-a acceptat in alimentatia sa, se poate adauga supa de legume. Cum se obtine aceasta supa? Se fierb legumele cam 1 ½ – 2 ore; se poate incepe cu morcovii care sunt tolerati de orice sugar si putin patrunjel sau telina. In orice caz, mare atentie: ca si in cazul fructelor, legumele trebuie sa fie proaspete. Asadar, alegem 3-4 morcovi proaspeti, de marime mijlogie si 1 radacina de patrunjel, care se spala foarte bine si se curata cu atentie; se adauga 1 litru de apa si se pun la fiert pana in momentul in care morcovii se pot sfarama usor. Daca apa scade, se va completa pana cand se constata ca morcovii sunt bine fierti. Dupa ce s-au fiert se scot separat pe o farfurie si se paseaza; din zeama in care au fost fierti se pun intr-un bol separat 150 ml peste care se adauga 10 lingurite de morcovi; se fierbe din nou aceasta cantitate timp de 5 minute si apoi se lasa la racit.

Mai tarziu se pot adauga in supa si alte zarzavaturi: cartofi, dovlecei, rosii, 1 ceapa sau mazare verde. Si in aceste cazuri se procedeaza la fel: morcovii, cartofii sau dovleceii se scot din zeama in care au fiert, se paseaza, se repun in zeama respectiva si se refierb inca 5 minute.

Bine de stiut este faptul ca sunt sugari care refuza supa de zarzavat. Nu trebuie insa ca mama sa isi piarda rabdarea sau sa renunte complet la a-i mai da bebelusului aceasta supa. Din contra. Trebuie incercat in mai multe randuri, cu rabdare, pana cand, intr-un final sugarul se va obisnui si o va accepta. Se poate renunta pentru o saptamana la supa de zarzavat, si se va reincepe cu piureul de morcovi dres cu suc de lamaie sau putin zahar.

Agentia Reuters a publicat informatia conform careia, in urma unui studiu efectuat de un institut german de specialitate, la micutii alaptati la sanul mamei riscul de aparitie a sindromul mortii subite la bebelusi este mult redus.
Astfel, Dr. M. Vennemann de la Universitatea din Munster, a explicat ca in urma acestor rezultate, este indicat ca, pentru campaniile media viitoare axate pe aceasta tema, tinerele mame

sa fie incurajate sa alapteze natural cel putin pana la 6 luni.

Studiul a inclus 333 de copii care au murit de sindromul mortii subite la bebelusi si 998 de copii de aceeasi varsta, care au reprezentat esantionul de control.
In a doua saptamana de la nastere, 83% din micutii din lotul de control, erau hraniti naturalm direct la san, in comparatie cu cele numai 50 de procente din cazul primului lot (copii ce au murit in urma sindromul mortii subite la bebelusi).

La patru saptamani, dupa o luna de la nastere, riscul de aparitie a sindromul mortii subite la bebelusi la copii alaptati a scazut cu 50%. De asemenea, alaptarea partiala la aceasta varsta a fost si ea corelata cu reducerea riscului de sindromul mortii subite la bebelusi desi aceasta putea fi totusi si o coincidenta.
Aceste rezultate ale studiului german nu fac decat sa se alature numeroaselor alte dovezi adunate de-a lungul timpului si care evidentiaza importanta alaptatului natural in combaterea sindromul mortii subite la bebelusi.

Ce pot face?

Lucrurile sunt simple: daca poti alapteaza-ti copilul pe cale naturala asa cum recomanda si Academia Americana de Pediatrie. Este cel mai bun lucru si pentru el dar si pentru tine. De altfel, este foarte interesant ca, recomandarea generala a medicilor specialisti este ca alaptatul sa continue cel putin pana la varsta de un an, dar chiar si dupa aceea, daca, atat tu cat si micutul tau doriti acest lucru.

Are bebelusul de suferit daca mama bea alcool in timp ce alapteaza? Desi alcoolul trece cu usurinta in lapte, cantitatea care va fi transferata micutului este mult mai mica decat cea pe care ai baut-o tu. Un pahar de vin din cand in cand sau un cocktail baut la o aniversare nu va face nici un rau bebelusului si nu va influenta cantitatea de lapte.

Ii va dauna copilului meu daca beau bere, vin sau alte bauturi alcoolice?

Asta depinde de cat de mult si de momentul in care ai consumat alcool. Nivelul de alcool din sangele tau ( si automat si cel din laptele matern) va fi in general la cote maxima la o ora/ o ora si jumatate dupa ultimul pahar, desi, aceasta este doar o estimare si in realitate totul depinde de la organism la organism si de la metabolism la metabolism.

Conform studiilor in domeniu, un pahar ocazional sau un cocktail la o zi de sarbatoare nu pare sa afecteze in nici un fel micutul pe care il alaptezi si nici nu va interveni pe termen lung in productia de lapte matern. Totusi daca un pahar nu afecteaza cu nimic, mai multe, te pot expune riscului de a pierde lactatia si de a nu mai putea sa iti alaptezi copilul pe cale naturala.

Pe de alta parte, un studiu efectuat relativ recent a aratat ca micutii expusi regulat (macar zilnic) la alcoolul  din laptele mamei lor in primele trei luni de viata s-ar putea sa aiba o mica, dar totusi relevanta, incetinire a ritmului de dezvoltare.

Alt studiu a scos la iveala un fapt cel putin interesant si anume ca un copil al carei mama a consumat alcool recent, va consuma mult mai putin lapte matern la alaptare. De asemenea, un copil ce a supt de la mama sa lapte cu o concentratie oarecare de alcool, va dormi mult mai putin, reperul fiind un interval fix de trei ore si jumatate.

Daca vrei totusi sa te bucuri de o bautura sau mai multe, trebuie sa tii cont de urmatoarea regula: pentru fiecare pahar baut va trebui sa astepti cu doua ore mai mult pana cand sa alaptezi pentru a da o sansa alcoolului sa se disipe din organism. De asemenea tine cont de faptul ca alcoolul nu se depoziteaza in sani asa ca nu are nici un rost sa extragi prin metode artificiale laptele si sa il arunci.

 Un pahar de bere pe zi imi va creste lactatia?

Exista o poveste, o legenda urbana, daca vrei, in care se spune ca bautul unei beri va stimula lactatia. Ei bine, desi s-au intreprins cateva studii pe aceasta tema, nu a reiesit de nicaieri ca aceasta afirmatie este adevarata.

In anii 1880 chiar a existat un sortiment de bere care era promovat pe baza argumentului ca poate chiar imbunatati lactatia. Ei bine, cercetatorii din ziua de azi stiu ca de fapt, cea mai buna solutie pentru o lactatie constanta si abundenta este un regim alimentar corect si echilibrat.

Sunt foarte putine lucruri necesare pe care trebuie sa le faceti pentru a va pregeti sanii pentru alaptare. Corpul vostru a facut deja cea mai mare parte a pregatirii necesare si produce colostrum (primul lapte de san) inca din saptamana a 26-a de sarcina. Fie ca in timpul sarcinii te gandesti la acest lucru sau nu, trupul tau se pregateste singur pentru alaptare. Acesta este motivul pentru care sanii cresc.

Glandele si canalele lactifere isi maresc numarul si cresc in dimensiuni, in acelasi timp, fluxul de sange in sani va creste. Cu toate acestea, marimea sanilor nu are nici o legatura cu capacitatea de a produce lapte si a alapta. Multe femei cred ca trebuie sa isi pregateasca sanii pentru a putea face acest lucru. Nu este necesara nici un fel de pregatire. In timpul sarcinii, corpul tau sufera o serie de schimbari hormonale care il vor pregati pentru alaptare.

Pregatirea sanilor pentru alaptare se incepe inca din timpul sarcinii.

Formarea mamelonului se poate stimula prin mangaiere usoara a areolei mamare timp de 5-10 minute pe zi.

Acelasi lucru se poate realiza, de fiecare data cand femeia insarcinata face dus, daca primul si ultimul contact cu apa calduta se face prin plasarea jetului de apa direct pe mamelon, cu precadere prim miscari circulare.

Se mai recomanda si frecatul USOR al sfarcurilor cu un prosop aspru si umed, o data pe zi.

In cazul in care mamelonul este omblilicat, in timpul sarcinii mama se poate masa usor la nivelul areolei mamare, deplasand unul spre celalalt policele si aratatorul de la extremitatea areolei mamare pana la nivelul sfarcului care se exprima astfel si este cuprins intre cele doua degete; aceasta miscare se efectueaza pe mai multe diametre ale areolei mamare, timp de catreva minute pe zi. Apasarea este bine sa fie blanda.

In timpul sarcinii si al alaptarii va recomandam sa utilizati suplimente alimentare naturale, eu va recomand produsul New life Multivitamin de la Calivita, contine toate minealele si vitaminele necesaremamei pentru a produce un lapte de calitate pentru nou nascut.

Dupa nastere, pentru a preveni iritarea si ranirea sanului, se pozitioneaza de fiecare data corect copilul la san, asa incat sa cuprinda cu gurita nu numai mamelonul ci si areola mamara.

Se recomanda, ca femeia care alapteaza, sa-si faca toaleta sanului mai rar, si de preferinta fara sapun, sau utilizand un sapun fara parfum; de asemenea este de evitat utilizarea deodorantelor sau parfumurilor la nivelul axilelor/sanilor.

In cazul in care apar iritatii sau fisuri la nivelul sanului in urma alaptarii, cel mai bun “medicament” este laptele mamei; se unge sanul cu lapte matern si se lasa sa se usuce prin expunere naturala la aer (lasarea sanilor descoperiti o scurta perioada de timp); curand, iritatia va dispare.

Pentru ingrijirea sanilor pe perioada sarcinii si alaptarii se poate folosi si produsul Dermogel nutriprotector pentru sani din gama Vita Age Mamma.

La sosirea din maternitate cei mai multi nou-nascuti isi anunta foamea din 3 in 3 ore. La inceput se va incerca alaptarea dupa orarul din maternitate, insa majoritatea bebelusilor vor dori 6-8 mese in primele 4-6 saptamani de viata. Copii mai mici, cu un stomac care evacueaza mai repede, cer sa manance la circa 3 ore; o mare parte se trezesc la miezul noptii si la ora 2 noaptea. Sunt destul de putine cazurile cand nou-nascutii nu mai cer  inca o masa dupa miezul noptii.

Indicat este sa nu fie trezit nou-nascutul la ora 24, ci sa se astepte sa se vada daca el solicita aceasta masa. In loc sa se foloseasca ceaiul ( biberonul ), ceea ce presupune preparare, etc, mai comod si mai util este sa se puna nou-nascutul la san. Cu timpul sugarul va suge din ce in ce mai rar la aceasta ora si, spre varsta de 3-4 saptamani, ajunge singur sa nu se mai trezeasca noaptea, ci dimineata. Cateodata nou-nascutii renunta mai intai la masa de la ora 23-24 si mai tarziu la cea de la ora 2.

Nou-nascutul sanatos isi instaleaza rapid un interval de aproximativ 4 ore intre mese, ziua, cu o pauza de noapte mai prelungita. In timpul zilei pauza cea mai lunga este intre prima si a doua masa ( mama are lapte din abundenta, iar sugarul a avut linistea necesara pentru a dormi si a se odihni cum trebuie in timpul noptii ). Unele mamici se plang chiar ca dupa masa de dimineata sugarul doarme dus cateva ore in sir; zicala ” copilul creste si cu somn ” este cat se poate de reala, asadar este indicat ca nou-nascutul sa fie lasat sa doarma atat cat simte el nevoia intre prima si a doua masa.

Ritmul de 4 ore recomandat ca regula de unii medici nu poate fi in nici un caz util nou-nascutului care este flamand din 3 in 3 ore. In primele luni sugarul simte foamea ca pe o senzatie dezagreabila la care el reactioneaza prin plans dar tace de indata ce si-a potolit foamea. Aceste reactii nu au nimic in comun cu rasfatul sau cu incapatanarea. Dupa ce sugarul creste va avea din ce in ce mai rar senzatia de foame.

Avantajul unui program fix de alaptare este acela ca ofera mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. In plus ea poate urmari mai usor daca sugarul plange de foame sau din alte motive; acest program o ajuta pe mama la impartirea timpului, asa ca ea isi poate planifica si alte treburi casnice sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. Ideal ar fi ca mama sa ajunga sa hraneasca sugarul aproximativ la orele 6.00-10.00-14.00-18.00-22.00. La multi sugari acest orar se stabileste catre varsta de 6 saptamani.

Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii unii medici recomanda ca, pana la instalarea completa a secretiei de lapte si mai ales pana cand curba greutatii incepe sa creasca ritmic, sa li se mai dea un supt intermediar ( la orele 2 sau 3 noaptea ); dupa circa 2 luni, in timpul noptii se va da ceai de musetel indulcit cu glucoza ( un pachetel de 5g la 100 ml ceai ) sau zahar ( o lingurita rasa la 100 ml) . Atentie! Ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui.

Ratia de lapte in prima luna:
- la sfarsitul primei saptamani de viata nou-nascutul suge in medie 200-400ml/zi;
- la sfarsitul celei de-a doua saptamani suge aproximativ 400-500 ml/zi;
- la sfarsitul saptamanii a treia suge 450-600 ml/zi;
- la sfaristul celei de-a patra saptamani suge cam 500-650 ml/zi.

De retinut ca aceste valori privind orarul de alaptare si cantitatea de lapte, sunt medii, trebuie tinut cont ca fiecare copil are propriul sau ritm, si propriile sale necesitati, nu va speriati daca bebelusul dumneavoastra nu se incadreaza in aceste statistici.

Este extrem de important regimul de viata al mamei, si mai ales alimentatia acesteia, pe perioada cat ea alapteaza. Se recomanda sa manance ceva mai mult decat in mod obisnuit, fara insa a ajunge la ingrasare. In nici un caz nu va face cura de slabire! Meniurile trebuie sa fie variate si sa contina zilnic proteine animale ( lapte si/sau derivatele sale, oua, peste ), grasimi ( ulei, unt, margarina ), hidrocarbonate ( cereale, cartofi etc.), lichide, fructe si zarzavaturi.

Laptele este foarte necesar, dar nu va fi baut in cantitati prea mari pentru a inlocui alte alimente ( circa 0.500 l pe zi este suficient ) . Se poate bea si lapte degresat, deoarece contine aceeasi cantitate de calciu si de proteine ca laptele obisnuit; are mai putine calorii si se recomanda cand mama are tendinta la ingrasare. Daca insa mamica nu tolereaza laptele, acesta poate fi inlocuit cu derivate de lapte : iaurt, banza, unt, sau cu alte proteine: soia, oua, peste, etc.

Nevoia de apa a mamei este de minim 2 l/ zi (sucurile si ceaiurile nu inclocuiesc cantitatea de apa), este important de retinut faptul ca un consum excesiv de lichide zaharate ( ceaiuri, compoturi ) poate ingrasa in mod inutil. Este de ajuns ca mamica sa bea inainte de fiecare alaptare un pahar de lapte sau de suc natural de fructe.
Se vor evita leguminoasele ( fasolea, lintea, mazarea uscata ), varza, conopida, pentru ca pot provoca tulburari digestive la sugar ( colici, varsaturi sau chiar diaree ), alimentele iuti ( piperul, ardeiul ), plantele amare sau cu miros agresiv ( usturoiul, ceapa, conopida ) pentru ca transmit gustul si mirosul lor laptelui de mama ceea ce face pe sugar sa refuse temporar sa mai suga.

Atentie! Este total gresita conceptia cum ca laptele, berea, urzicile sau faina de ovaz cresc secretia lactata.

Multi medici recomanda mamelor care alapteaza vitamine sub forma de tablete, drajeuri sau picaturi un astfel de produs de care au fost multumite mamicile este New Life Multivitamin, produs ce a fost conceput special pentru mamele care alapteaza. Daca alimentatia este echilibrata insa, aportul de vitamine pe aceasta cale este suficient, exceptie facand doar Vitamina D care trebuie luata de mama la recomandarea medicului. In afara de asta mamica nu va lua nici un medicament din proprie initiativa, pentru ca unele se se elimina prin lapte si pot dauna sugarului.

Mama trebuie sa fie constienta si sa evite orice se poate transmite prin lapte bebelusului; fumatul de exemplu este daunator pentru sugar, deoarece nicotina trece in lapte si este toxica. Este permisa o cantitate foarte mica de alcool ( vin sau bere ), dar ocazional. Contraindicate sunt si cafeaua sau ceaiul ” rusesc ” pentru ca trec in lapte si produc agitatie sugarului.

In caz de constipatie mamica se va trata cu fructe, vegetale ( crude sau gatite ) si cu paine neagra. Purgativele, fie ele luate si in cantitate mica, trec in lapte determinand scaune moi la sugar, colici sau chiar refuzul sanului, deoarece laptele poate capata gustul purgativului.

Atentie! Psihic cat mai bun!

Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile, starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. De regula mamele sunt foarte ingrijorate atunci cand bebelusul plange, este somnolent, stranuta sau regurciteaza, si cred ca laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. In realitate insa motivul poate fi cu totul altul: fie nu pot alapta cand mai este cineva de fata, fie sunt ingrijorate in alte privinte, fapt care afecteaza alaptarea sugarului.

Este foarte important asadar ca mamica sa aiba un regim de viata echilibrat si o alimentatie sanatoasa, pentru a-i putea oferi si sugarului o ingrijire corespunzatoare.

Munca fizica excesiva, lipsa de odihna noaptea, viata complicata de familie, lipsa de colaborare a sotului in problemele casnice sau lipsa implicarii acestuia in ingrijirea bebelusului, sunt doar cativa din factorii care duc la epuizarea fizica si psihica a mamei si au consecinte atat asupra sanatatii ei cat si a alaptarii.

Exista situatii in care apar tot felul de probleme in alaptarea sugarilor, iar mamica trebuie sa stie cum sa le faca fata si sa ofere nou-nascutului alimentatia de care are nevoie pentru a creste si a se dezvolta normal. Spre exemplu nou-nascutii prea slabi sau prematurii nu pot sa suga si adorm dupa cateva inghitituri, lasand sanul din gurita. In acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe pentru colectarea laptelui.

Sugarii lenesi la supt au suferit adesea la nastere si sunt foarte somnolenti. In timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-nascuti se alimenteaza mai greu; de obicei ei trag de cateva ori din san, se opresc si adorm. In acest caz este nevoie de multa indemanare si rabdare din partea mamei care trebuie sa completeze cantitatea de lapte necesara bebelusului.

Nou-nascutii la care nasterea a fost prelungita, cei care s-au nascut in stare de asfixie sau nu au tipat dupa nastere refuza sa suga in primele zile, chiar daca au o greutate normala. Daca lezarea creierului nu a fost foarte grava, ei incep sa suga in decurs de cateva zile. Dupa ce dispar manifestarile patologice bebelusii vor fi pusi regulat la san, mulgandu-se apoi laptele ramas; daca insa in creier s-au produs dereglari mari, manifestate in primele zile prin convulsii si/sau cianoza, nou-nascutul va fi pus la repaus total, evitandu-se orice efort si facandu-se minimum de manevre. Se va incerca alimentatia cu laptele muls, dar cu pipeta, lingurita sau biberonul.

Refuzul de a suge

Daca nou-nascutul a supt cateva zile mai mult sau mai putin bine, iar apoi refuza dintr-o data sanul, inseamna ca a intervenit ceva deosebit : imbolnavire sau o greseala din partea mamei. De obicei este vorba de o obstructie nazala provocata de un guturai sau de o infectie a mucoasei bucale. Iata de ce, dupa ce este adus acasa din maternitate, bebelusul trebuie protejat de variatiile prea mari de temperatura si ferit de contactul cu persoanele racite.

Greselile pe care le poate face mama si care pot duce la dificultati de supt din partea nou-nascutului sunt : rigiditatea orarului, fortarea nou-nascutului sa suga trezindu-l din somn, bruscarea orarului, bruscarea sugarului in timpul suptului, nervozitatea sau nepriceperea. Cauzele cele mai frecvente ale intarcarii precoce la nou-nascutul sanatos sunt lipsa de dorinta si de vointa de a alapta din partea mamei, greselile in tehnica alaptarii si utilizarea biberonului. Biberonul este dusmanul nr 1 al sanului pentru nou-nascutii care din primele zile sunt hraniti cand la san, cand la biberon.Exista si o explicatie cat se poate de simpla : sugarul, ca orice fiinta umana, are tendinta la comoditate, iar efortul depus pentru a trage din biberon este de sapte ori mai mic decat cel depus pentru supt. Cu timpul, cand este pus la san, bebelusul tipa sau pur si simplu refuza sa suga, iar atunci mamei nu ii mai ramane decat solutia de a-si mulge laptele si de a-l da nou-nascutului cu biberonul. In concluzie nu se va folosi biberonul concomitent cu alimentatia la san decat pentru un motiv intemeiat, iar orificiul tetinei nu trebuie sa fie prea mare.

Regurgitatiile si varsaturile

Regurgitatia este eliminarea pe gura de aer si de cantitati mici de lapte nemodificat, la scurt timp dupa supt. Varsaturile se deosebesc de regurgitatii prin faptul ca laptele este adesea modificat si proiectat la distanta, sunt mai abundente si survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dupa masa. Daca nu sunt insotite de alte tulburari generale, sunt rare si neregulate, in cantitati mici si nu se insotesc de scadere importanta in greutate, se va continua alaptarea. Daca apar brusc varsaturi numeroase, se suspenda o masa de lapte si se inlocuieste cu ceai, pentru a pune in repaus tubul digestiv.

Falsa diaree

Multi sugari alimentati la san prezinta in primele saptamani scaune dese, moi sau lichide, verzi, cateodata explozive, care apar de obicei la fiecare masa. Daca bebelusul creste si are o stare generala buna, nu se va lua nici o masura dietetica sau de tratament; se va urmari daca nu cumva este vorba despre supraalimentatie, se va pastra o igiena riguroasa a pielii, iar aplicatiile de pudre sau crème se vor face cu discernamant, la indicatia medicului.
Unele malformatii ale gurii ( gura de lup si buza de iepure ) sau encefalopatii grave fac imposibila alaptarea. In cazul asta, mama este obligata sa isi extraga laptele si sa il dea nou-nascutului cu pipeta, cu sonda, cu lingurita sau, mai tarziu, cu biberonul.

Unii nou-nascuti adorm cand sunt pusi la san si constata ca nu gasesc suficient lapte. Foamea ii va trezi insa in momentul cand sunt asezati in pat, pentru ca este mai putin cald sau mai putin moale decat in bratele mamei. Altii, mai infometati si mai vioi, vor reactiona cu vehementa daca nu gasesc lapte suficient, tipa, se zbat si isi sucesc capul in toate partile, incearca din nou sanul, se enerveaza si reincep sa urle. In situatiile de genul acesta mamica poate incerca sa puna sugarul cateva minute la celalalt san, unde poate ca laptele vine mai usor; daca adoarme, mama va misca incet mamelonul in gurita nou-nascutului sau va bate usor cu un deget obrazul sau nasul acestuia.

In nici un caz nou-nascutul nu va fi mentinut la san mai mult de 15 minute. Mentinerea prelungita a sugarului la san il face sa-si formeze un reflex de somn la san si de cate ori va fi pus sa suga, va adormi imediat.